ALEGEREA APARATELOR DE PROTECTIE RESPIRATORIE

Nota: Responsabilitatea cu privre la alegerea, utilizarea, adecvarea si intretinerea aparatelor de protectie respirstorie (APR), revine detinatorului acestora (angajatorului)

Substanţele periculoase, cum ar fi pulberile, fibrele, fumurile, vaporii, gazele, micro-organismele, particulele şi gazele radioactive la locul de muncă pot provoca afecţiuni pentru sănătate sau pot, în condiţii extreme, să antreneze moartea. Aceasta survine frecvent din inhalarea unor niveluri importante de substanţe periculoase prezente la locul de muncă. În plus faţă de expunerea prin inhalare, expunerea cutanată la substanţe periculoase poate de asemenea să antreneze afecţiuni cutanate şi o sensibilizare, precum şi efecte sistemice.

Recurgerea la măsuri de protecţie integrate corespunzătoare constituie în general prima alegere pentru reducerea expunerilor. Aceste măsuri protejează orice persoană la locul de muncă în timp ce un aparat de protecţie respiratorie nu protejează decât pe cel care îl poartă. Atunci când nu sunt în mod rezonabil posibile măsuri de protecţie corespunzătoare la sursă sau alte măsuri administrative sau atunci când sunt considerate insuficiente pentru a limita expunerea la inhalare, trebuie utilizat un aparat de protecţie respiratorie corespunzător.

Alegerea aparatelor de protectie a respiratei reprezinta o activitate complexa, in care trebuie sa se tina cont de o multitudine de factori:

  • Factori in  legatura cu mediul – deficit de oxigen, substante toxice, atmosfere potential explozive, conditii climatice;
  • Factori ergonomici – ritm de lucru, vizibilitate, mobilitate, comunicare, durata de purtare;
  • Factori in legatura cu purtatorul – stare fizica,  caracteristici faciale, ochelari etc.;
  • Factori legali.

Responabilitatea totala privind alegerea, intretinerea, utilizarea si gestionarea aparatelor de protectie respiatorie revine angajatorului sau lucratorului independent. Acesta trebuie sa aprecieze si sa identifice fenomenele periculoase, sa selectioneze aparatele de protectie respiratorie adecvate, sa instruiasca si sa pregateasca in mod corespunzator personalul implicat, sa intretina si sa gestioneze aparatele.

In ceea ce priveste evaluarea riscurilor, trebuie luate in considerare cel putin urmatoarele elemente:

  • Atmosfera contine o cantitate suficienta de oxigen? (daca nu, se aleg doar aparate izolante)
  • Care este natura poluantilor – pulberi, fibre, fumuri, ceata, gaze, vapori, particule (aparate filtrante sau izolante)
  • Care sunt concentratiile cele mai defavorabile estimate? (factorul de protectie)
  • Care sunt valorile limită de expunere profesională aplicabile sau nivelurile de expunere care garantează securitatea?
  • Care sunt celelalte riscuri asociate (de exemplu riscul de împroşcare, scântei, incendiu, aprindere)?

Factorul de protectie = Concentratia in exteriorul piesei faciale / Concentratia in interiorul piesei faciale

Daca:

CMA – valoarea concentratiei maxime admisibile de expunere profesionala

CM – concentratia maxima preconizata a mediului

atunci se va alege un aparat de protectie a respiratiei care va avea factorul de protectie cel putin egal cu CM/CMA

Piesa faciala

  • Semi-mască fără supapă de inspiraţie şi cu filtre demontabile, împotriva gazelor, împotriva gazelor şi particulelor sau numai împotriva particulelor (EN 1827)
  • Semi-măşti şi sferturi de mască (EN 140)
  • Măşti complete (EN 136)

Filtre:

  • Filtre de particule (EN 12941 şi EN 12942) – marcaj „P”
  • Fltre împotriva gazelor şi filtre combinate (EN 14387, EN 12941 şi EN 12942) marcaj „A”, „B”, „E”, „K”

Durata de viata a filtrelor:

Nu există reguli simple referitoare la înlocuirea filtrelor. Durata de viaţă a filtrelor depinde de mai multe variabile: tipul filtrului utilizat, capacitatea sa (clasa), condiţiile de mediu cum ar fi temperatura şi umiditatea, natura şi concentraţia substanţelor, capacitatea de filtrare a mediului sorbant al filtrului, potenţialele interacţiuni între diferite substanţe, viteza de respiraţie a purtătorului şi debitul respirator. Este clar că evaluarea duratei de viaţă este un proces complex si nu se poate da pentru un anumit cartus filtrant, o durata nominala de utilizare sau o autonomie fixa. Condiţiile de depozitare influenţează de asemenea durata de viaţă.